Informaţii utile

SALVAREA FLUVIULUI NISTRU


În contextul Zilei Internaționale de Acțiune pentru Râuri, marcată anual pe plan internațional pe data de 14 martie, un grup de organizații ale societății civile și activiști civici invită populația și mass-media la o acțiune de protest pentru SALVAREA FLUVIULUI NISTRU. Organizatorii îndeamnă populația să se manifeste împotriva extinderii Complexului Hidroenergetic Nistrean (de la Nahoreany – Naslavcea la Novodnestrovsk) și construcției altor 6 hidrocentrale pe Nistru în amonte de cea de la Novodnestrovsk, toate aflate pe teritoriul Ucrainei, care riscă să lase fără apă la robinet circa o jumătate din populația Moldovei. Acțiunea de protest se va desfășura pe data de 14.03.2018, începând cu ora 15.00, în fața Ambasadei Ucrainei la Chișinău (str. Vasile Lupu 17, mun. Chișinău), urmată de un marș spre Guvernul Republicii Moldova, unde estimează să ajungă la orele 16.45.

Din 2016, la inițiativa Cabinetului de Miniștri a Ucrainei, au fost reluate negocierile privind semnarea unui Acord bilateral între Republica Moldova și Ucraina privind funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean. Este o practică internațională răspândită, doar că în situația dată, acest Acord se negociază cu ochii închiși și riscă să lase populația Republicii Moldova din bazinul fluviului Nistru fără apă!

Atât Ucraina, cât și Republica Moldova, au semnat și ratificat, fiecare în parte, câte un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană. Atât Ucraina, cât și Republica Moldova, s-au angajat să implementeze și să respecte prevederile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care prevede transpunerea mai multor Directive de mediu ale Uniunii Europene în legislațiile naționale a fiecărei țări în parte. Unele din ele deja sunt transpuse în legislațiile naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei, în mod special cele care vizează Acordul privind funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean, aflat în curs de negociere, doar că, pe de o parte, Ucraina nu respectă legislația națională și internațională de mediu, iar Republica Moldova, pe de altă parte, nu cere să fie respectată această legislație, care ar proteja apele sale și, implicit, cetățenii săi.

Ce TREBUIE să facă Guvernul Republicii Moldova și NU face:

-          Să promoveze interesele cetățenilor Republicii Moldova!

-          Să ceară părții ucrainene prezentarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului din bazinul hidrografic a fluviului Nistru în urma extinderii Complexului Hidroenergetic Nistrean și a celor 6 hidrocentrale planificate a fi construite pe teritoriul Ucrainei. Elaborarea unui astfel de studiu este obligatoriu conform prevederilor legislației europene, care se regăsește și în Acordul de Asociere a fiecărei din țări în parte, precum și conform Convenției ONU privind Evaluarea Impactului asupra Mediului în Context Transfrontalier (Convenția Espoo), la care au aderat ambele țări (Republica Moldova – în 1994, Ucraina – în 1999). Până nu va fi prezentat acest studiu, Guvernul Republicii Moldova nu trebuie să se angajeze în semnarea Acordului privind funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean;

-          Să ceară părții ucrainene prezentarea studiului impactului social și economic asupra întregului bazin hidrografic a fluviului Nistru, în urma extinderii construcției Complexului Hidroenergetic Nistrean și a celor 6 hidrocentrale planificate a fi construite pe teritoriul Ucrainei;

-          Să ceară și să includă în prevederile Acordului respectarea debitului ecologic a fluviului Nistru în aval de Complexul Hidroenergetic Nistrean, care să asigure procesele de autoepurare a apei fluviului Nistru. Conform datelor științifice, acest debit se estimează a fi de cca 250 m3/s. Termenii care se negociază acum, sunt de 130 m3/s, solicitat de partea moldavă și 100 m3/s, solicitat de partea ucraineană. Debitul de 130 m3/s este minimul necesar pentru a asigura cu apă potabilă locuitorii din Chișinău, deși acest debit reduce din capacitatea de autoepurare a apei fluviului Nistru și nu garantează o calitate bună a apei care va ajunge la pompa Î.M. ”Apă-Canal Chișinău”. Astfel, există riscul, că vor fi necesare echipamente mai sofisticate de tratare a apei pentru a aduce apă potabilă la robinetele locuitorilor capitalei, ceea ce obligatoriu se va solda cu creșterea tarifelor la apă;

-          Să ceară și să includă în prevederile Acordului parametrii pentru debitele de primăvară, necesare pentru protecția biodiversității în aria protejată de talie internațională ”Nistrul de Jos”;

-          Să ceară și să stipuleze în Acord sistemul de plată pentru pierderile serviciilor ecosistemelor în aval de Complexul Hidroenergetic Nistrean, plată efectuată de Ucraina Republicii Moldova, conform principiului ”poluatorul plătește”, stipulat atât de legislația europeană, cât și în cea internațională (ONU);

-          Să restabilească controlul asupra graniței Republicii Moldova, care oficial trece la jumătatea barajului de pe Nistru de la Nahoreany (CHE-2). Acest control l-a pierdut, în anii 2010, în urma ocupării abuzive de către Ucraina a părții Republicii Moldova de baraj. Astfel, pierzând controlul asupra propriei granițe de pe baraj, Republica Moldova a pierdut și controlul asupra debitului fluviului Nistru în aval de hidrocentrală;

-          Să nu admită darea în arendă a unui teritoriu a Republicii Moldova, de cca19,22 ha, de-a lungul fluviului Nistru în amonte de barajul CHE-2 aComplexului Hidroenergetic Nistrean, care ar închide totalmente accesul Republicii Moldova spre fluviul Nistru, sub pretextul fortificării acestor terenuri cu risc sporit de inundații, dar de facto, partea ucraineană dorește astfel să extindă lacul de acumulare și să-i crească capacitatea de acumulare a apei cu încă8 mînălțime, pe de o parte, și, pe de altă parte, să-și asigure accesul la fondurile externe pentru construcția celor 6 hidrocentrale planificate în amonte de Complexul Hidroenergetic Nistrean.

Ce TREBUIE să facă Cabinetul de Miniștri a Ucrainei și NU face:

-          Să respecte cetățenii Republicii Moldova și propriei cetățeni care locuiesc în orașul Odesa!

-          Să respecte și să implementeze legislația națională de mediu, care a fost armonizată la Directivele europene de mediu, așa cum prevede Acordul de Asociere UA-UE;

-          Să respecte prevederile Convenției Espoo, pe care a ratificat-o încă în 1999;

-          Să elaboreze studiul de impact asupra mediului atât pentru cazul extinderii Complexului Hidroenergetic Nistrean, cât și pentru cazul construcției celor 6 hidrocentrale planificate, și să supuie acest studiu consultărilor publice transfrontaliere, așa cum prevede Convenția de Evaluare a Impactului asurpa Mediului în Context Transfrontalier (Convenția Espoo). Aceeași procedură trebuie să fie respectată și desfășurată și conform Directivelor europene de mediu, care sunt stipulate în Acordul de Asociere UA-UE;

-          Să respecte regimul hidrologic a fluviului Nistru, respectiv debitul ecologic, pentru protecția biodiversității acvatice, care asigură procesele de autoepurare a apei fluviului;

-          Să respecte granița Republicii Moldova pe barajul de pe Nistru de la Novodnestrovsk;

-          Să fie gata să compenseze pierderile serviciilor ecosistemelor fluviului în aval de Complexul Hidroenergetic Nistrean, care sunt pe teritoriul Republicii Moldova.

 

Scurt istoric:

Complexul Hidroenergetic Nistrean a fost planificat și început încă pe timpul URSS. Prima centrală hidroenergetică a fost dată în exploatare în 1983 la Novodnestrovsk.

Începând cu anul 2002, pe segmentul Novodnestrovsk-Naslavcea, Ucraina a reluat lucrările de construcție și dezvoltare a Centralei Hidroenergetice de acumulare prin pompare (CHEAP), care au demarat în anii ’80 ai secolului trecut, dar stopate, deoarece conform Studiului impactului social și de mediu, elaborat la acel moment în cadrul Proiectului tehnic pentru construcția Complexului Hidroenergetic Nistrean, s-a constatat că, construcția unui astfel de obiectiv poate duce la crearea unor situații catastrofale în regiune.

Ucraina, neluând în considerație rezultatele acelui Studiu social și de mediu, a continuat construcția și dezvoltarea Complexului Hidroenergetic Nistrean, inclusiv cu nerespectarea cerințelor Convenției privind Evaluarea Impactului asupra Mediului în Context Transfrontalier (Convenția Espoo). Deși Ministerul Mediului a Republicii Moldova s-a adresat, anterior, în repetate rânduri Ministerului Protecției Mediului al Ucrainei referitor la prezentarea documentației privind Evaluarea Impactului asupra Mediului a construcției Centralei Hidrotehnice de Acumulare prin Pompare (CHEAP) de la Novodnestrovsk, partea ucraineană până în prezent nu a prezentat documentele solicitate. Cu toate acestea, Guvernul Republicii Moldova se grăbește să semneze Acordul de funcționare a Complexului Hidroenergetic Nistrean, la solicitarea Cabinetului de Miniștri a Ucrainei, fără a avea argumente științifice despre impactul funcționării acestui nod hidroenergetic asupra fluviului Nistru, respectiv asupra dezvoltării socio-economice a țării.

În anul 2015, Ucraina a pus în funcțiune și cea de-a treia turbină a CHEAP, având intenția să instaleze ulterior încă patru. În urma punerii în funcțiune a celei de-a treia turbine, debitul fluviului Nistru a scăzut dramatic, iar pe parcursul anilor 2015 și 2016 au fost permanent semnalate atenționări de ”secetă hidlogică” și pericol de scădere a nivelului fluviului Nistru sub limita admisibilă de pompare a apei de la stația de pompare pentru aprovizionarea cu apă a municipiului Chișinău.

Pentru reglementarea juridică a intențiilor de finalizare a construcției Complexului Hidroenergetic Nistrean, Ucraina a propus în 2008 Republicii Moldova proiectul Acordului privind funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean. Proiectul inițial al Acordului nu conținea nici o prevedere referitor la protecția fluviului Nistru. După mai multe întrevederi a echipei de negociere, acestea au fost blocate în anul 2013. Ulterior, în anul 2016, Ucraina și-a exprimat intenția revenirii la negocierea Acordului, într-o manieră cât mai urgentă. Urgența Ucrainei venea în contextul că în 2017, Complexul Hidroenergetic Nistrean a fost inclus de către Cabinetul de Miniștri a Ucrainei în lista obiectivelor supuse privatizării. În același timp, un astfel de document i-ar permite Ucrainei să acceseze fonduri externe pentru finanțarea construcției celor 6 hidrocentrale planificate și extinderea Complexului Hidroenergetic Nistrean.

Vizualizari: 316

Articole

Totalurile proiectului din bazinul r.Răut


16.11.2017 detalii

Odorizant de baie cu doar 4 ingrediente


31.10.2017 detalii

Monitorizarea calității apei pe cursul r.Răut


27.10.2017 detalii

Să învățăm despre deversarea corectă a apelor reziduale în mediul înconjurător


20.10.2017 detalii

INFOGRAFIC: Soluția optimă de colectare a deșeurilor după părerea populației


27.07.2017 detalii