Comitete de sub-bazin

Resursele acvatice ale Republicii Moldova sunt prezentate prin apele de suprafaţă şi cele subterane. Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621 rîuri şi rîuleţe, inclusiv 7 cu lungimea de peste 100 km, alte 247 – peste 10 km, 57 de lacuri cu suprafaţa oglinzii apei de 62,2 km2 şi circa 3000 iazuri şi bazine de acumulare, cu un volum de 1,8 km3 şi suprafaţa oglinzii apei de 333 km2 . Republica Moldova dispune de 82 bazine artificiale de apă, cele mai mari fiind Costeşti-Stînca pe r.Prut (735 mln.m3 apă) şi Dubăsari pe r.Nistru (277,4 mln.m3 apă). Aceste date reprezintă una dintre premisele importante necesare pentru gestiunea resurselor acvatice şi menţinerea adecvată a stărilor ecologice, existenţa unui sistem de supraveghere, furnizarea informaţiei privind cantitatea, calitatea, starea, dinamica, interacţiunile în spaţiu şi în timp, predicţia înrăutăţirii sau îmbunătăţirii calităţii acestora, etc.
Toate obiectele acvatice: rîurile, canalele, lacurile, lacurile de acumulare și iazurile sunt considerate ape de suprafață și sunt considerate proprietatea națională a Republicii Moldova. Legea Apelor nr 272 din 23.12.2011, articolul 5 prevede următoarele: Managementul resurselor de apă prevede că districtul hidrografic este unitatea principală pentru gestionarea bazinelor hidrografice și a apelor subterane asociate acestora; sub-bazinele, la rîndul lor, sunt delimitate în districte. Hotărîrea de Guvern nr. 775 din 04.10.2013  cu privire la hotarele districtelor bazinelor şi subbazinelor hidrografice şi hărţile speciale în care sunt determinate, acţionînd în baza Legii apelor nr. 272 din 23.12.2011, a delimitat hotarele a două districte hidrografice: Prut şi Nistru. În cadrul acestor districte hidrografice sunt incluse 4 bazine hidrografice: Dunăre, Marea Neagră, Prut şi Nistru


 
În aceste bazine hidrografice, se disting, la rîndul său 39 de sub-bazine hidrografice: Sărata, Hagider, Chirghiş-Chitai, Catlabuh, Cahul, Racovăţ, Vilia-Lopatnic, Camenca, Căldăruşa, Şovăţ, Delia, Bratuleanca, Varşava, Nîrnova, Sărata, Ciuhur, Ciorna-Rezina, Racovăţ-Sănătăuca-Alcedar, Rîbniţa-Iagorlîc, Răut, Nistrul Vechi-Ştiubei-Liman, Ocniţa-Ocna, Ichel, Iagorlîcul Uscat-Comarova, Botna, Bălţata-Şerpeni, Bîc, Năslavcea-Vasilcău, Colcotov-Cuciurgan, Nistru, Lîpuşna, Frumoasa-Crihana, Alcalia, Gîrla Mare-Şoltoaia, Larga, Tigheci, Saharna-Jidauca, Cogîlnic, Ialpug.


Astfel, din 2012 până în prezent, Centrul Național de Mediu a facilitat crearea a 6 Comitete subbazinale pe râurile Răut, Ichel, Bîc  (districtul hidrografic Nistru) și Ciuhur, Larga, Tigheci  (districtul hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră). CNM este membru și îndeplinește rolul de secretariat tehnic al Comitetelor subbazinale Bîc și Răut, și mentorează celelalte 4 Comitete subbazinale în activitățile sale. Toate cele 6 Comitete sunt funcționale, membrii întrunindu-se în ședințe permanente, unde se pun în discuție și se iau decizii pe aspecte ce vizează diminuarea surselor de poluare din subbazin, precum și activități de reabilitare  a râurilor. Membrii Comitetelor subbazinale sunt autorități publice locale, inspecțiile ecologice, centrele de sănătate publică, organizații ale societății civile, iar în subbazinele râurilor Răut și Bîc este și Agenția ”Apele Moldovei”  și Agenția de Dezvoltare Regională Centru
Prin activitățile realizate, CNM are scopul de a crește capacitățile grupurilor țintă în vederea conștientizării importanței resurselor de apă pentru existența vieții, adoptarea unei atitudini responsabile față de resursele de apă, astfel diminuând poluarea lor și contribuind la reabilitarea resurselor de apă. 
În conformitate cu Regulamentul privind monitorizarea și evidențierea sistematică a stării apelor de suprafață și a apelor subterane, HG nr. 932 din 20.11.2013, monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă este realizată la nivel naţional în cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), de către Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului, ce efectuează monitoringul sistematic asupra stării de poluare a factorilor de mediu (ape de suprafaţă, aluviuni acvatice, aer, sol, fondul radioactiv) pe teritoriul Republicii Moldova şi asigură organele de Stat şi organizaţiile cointeresate cu informaţia privind starea de poluare a mediului. Această activitate este reglementată de un şir de acte normative şi legislative, printre care cele mai importate pot fi nominalizate:

Legile Republicii Moldova: 

  1. Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011;
  2. Legea cu privire la activitatea hidrometeorologică, nr.1536-XIII din 25 februarie 1998;
  3. Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr.1515-XII din 16 iunie 1993
  4. Legea cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor, rîurilor şi bazinelor de apă, nr.440-XIII din 27 aprilie 1995;
  5. Legea cu privire la resursele naturale, nr.1102-XIII din 6 februarie 1997;
  6. Legea cu privire la apa potabilă, nr.272-XIV din 10 februarie 1999;

Hotărîrile Guvernului Republicii Moldova:

  1. Cu privire la unele măsuri privind reglementarea utilizării bazinelor acvatice, nr.1202 din 8 noiembrie 2001;
  2. Cu privire la măsurile de stabilire a zonelor şi fîşiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, nr. 32 din 16 ianuarie, 2001.
  3. Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate pentru apele de suprafaţă, HG nr. 890 din 12 noiembrie 2013;
  4. Regulament privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, HG nr. 932 din 20 noiembrie 2013;

Instituţiile de management a resurselor de apă din Moldova sunt reprezentate de mai multe organizaţii. Monitorizarea și înregistrarea sistematică a stării apelor de suprafață, a apelor subterane și a zonelor protejate se efectuează de către organul central al administrației publice în domeniul mediului, care este în prezent Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM). Apa potabilă, apele de irigare și zonele de agrement sunt monitorizate în colaborare cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS).

Inspectoratul Ecologic de Stat (IES), o subdiviziune autonomă a MADRM cu statut de persoană juridică, emite permise de captare a apei și evacuări de ape uzate ("utilizarea specială a apei"), în consultare cu alte părți interesate statutare, inclusiv autoritatea de gestionare a apei Apele Moldovei și autoritățile sanitare. De asemenea, monitorizează respectarea cerințelor efluenților și impune sancțiuni administrative pentru încălcarea legislației de mediu. La nivel subnațional, aceste funcții sunt îndeplinite de birourile raionale. Serviciul piscicol  este o parte instituțională a MADRM, responsabilă de monitorizarea populațiilor de pește și controlul activităților de pescuit în bazinele râurilor Nistru și Dunăre / Prut.

Apele Moldovei  este o agenție de gestionare a resurselor de apă, responsabilă de gestionarea utilizării apei și alocarea cantitativă a abstractizării apei, a planificării aprovizionării cu apă și de salubritate, precum și a furnizării serviciilor de irigare. Apele Moldovei menține, de asemenea, Cadastrul de Stat al Apelor, care identifică bazinele hidrografice și apele individuale și clasifică utilizarea apei în sectorul economic. Pentru o gestionare mai eficientă, Agenţia "Apele Moldovei" recomandă Regulametul tip pentru funcţionarea Comitetelor de Sub-Bazin.

Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP)  din cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) este responsabilă pentru monitorizarea respectării cerințelor de calitate a apei sanitare pentru corpurile de apă utilizate pentru captarea și recrearea apei potabile.

În cele din urmă, Serviciul Hidrometeorologic de Stat (Hidrometeo), subordonat instituțional MADRM, este responsabil de monitorizarea parametrilor hidrologici și de calitate ai apelor de suprafață din Moldova. 
Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale a Republicii Moldova (AGRM) este subordonată MADRM şi are atribuţii de reglementare şi coordonare a studierii, protecţiei şi folosirii raţionale a subsolului şi de dezvoltare a bazei materiei prime minerale a Moldovei. Domeniul de activitate a Agenţiei este organizarea lucrărilor de dezvoltare a bazei materiei prime minerale, studierea geologică a subsolului, coordonarea atribuirii, în modul stabilit, a dreptului de folosire a subsolului, ţinerea Fondului republican de informaţii geologice şi a balanţei rezervelor de substanţe minerale utile, controlul departamental asupra protecţiei şi folosirii raţionale a subsolului, coordonarea ridicării de construcţii pe suprafeţe cu zăcăminte de substanţe minerale utile explorate, precum şi coordonarea proiectării sondelor de exploatare şi a prizelor de captare a apelor subterane, documentaţiei tehnice elaborate şi a materialelor pentru obţinerea autorizaţiei pentru folosirea specială a apei;

Condițiile de folosință specială a apei se coordonează de către Agenție prin intermediul ghișeului unic în domeniul autorizării de mediu pentru folosința specială a apei.

Lucrările de proiectare, forare, lichidare a sondelor arteziene și a condițiilor de folosință specială a apei se coordonează de către Agenție în conformitate cu prevederile Codului subsolului Nr. 3 din 02.02.2009  și a Hotărîrii Guvernului Nr. 931 din 20.11.2013  pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerintele de calitate a apelor subterane.

Articole

Totalurile proiectului din bazinul r.Răut


16.11.2017 detalii

Odorizant de baie cu doar 4 ingrediente


31.10.2017 detalii

Monitorizarea calității apei pe cursul r.Răut


27.10.2017 detalii

Să învățăm despre deversarea corectă a apelor reziduale în mediul înconjurător


20.10.2017 detalii

INFOGRAFIC: Soluția optimă de colectare a deșeurilor după părerea populației


27.07.2017 detalii