Ape de suprafaţă

Una din activităţile de bază ale Centrului Naţioanal de Mediu ţine de protecţia apelor de supafaţă. 
Resursele acvatice ale Republicii Moldova sunt prezentate prin apele de suprafaţă şi cele subterane. Apele de suprafaţă, constituite în temei din râuri mici şi lacuri, sunt o parte indispensabilă şi extrem de preţioasă a mediului natural al Republicii Moldova. Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621 rîuri şi rîuleţe, inclusiv 7 cu lungimea de peste 100 km, alte 247 – peste 10 km, 57 de lacuri cu suprafaţa oglinzii apei de 62,2 km2 şi circa 3000 iazuri şi bazine de acumulare, cu un volum de 1,8 km3 şi suprafaţa oglinzii apei de 333 km2 . Republica Moldova dispune de 82 bazine artificiale de apă, cele mai mari fiind Costeşti-Stînca pe r.Prut (735 mln.m3 apă) şi Dubăsari pe r.Nistru (277,4 mln.m3 apă). Aceste date reprezintă una dintre premisele importante necesare pentru gestiunea resurselor acvatice şi menţinerea adecvată a stărilor ecologice, existenţa unui sistem de supraveghere, furnizarea informaţiei privind cantitatea, calitatea, starea, dinamica, interacţiunile în spaţiu şi în timp, predicţia înrăutăţirii sau îmbunătăţirii calităţii acestora, etc.

Toate obiectele acvatice: rîurile, canalele, lacurile, lacurile de acumulare și iazurile sunt considerate ape de suprafață și sunt considerate proprietatea națională a Republicii Moldova. Legea Apelor nr. 272 din 23.12.2011, articolul 5 prevede următoarele: Managementul resurselor de apă prevede că districtul hidrografic este unitatea principală pentru gestionarea bazinelor hidrografice și a apelor subterane asociate acestora; sub-bazinele, la rîndul lor, sunt delimitate în districte. Hotărîrea de Guvern nr. 775 din 04.10.2013  cu privire la hotarele districtelor bazinelor şi subbazinelor hidrografice şi hărţile speciale în care sunt determinate, acţionînd în baza Legii apelor nr. 272 din 23.12.2011, a delimitat hotarele a două districte hidrografice: Prut şi Nistru. În cadrul acestor districte hidrografice sunt incluse 4 bazine hidrografice: Dunăre, Marea Neagră, Prut şi Nistru. În aceste bazine hidrografice, se disting, la rîndul său 39 de sub-bazine hidrografice: Sărata, Hagider, Chirghiş-Chitai, Catlabuh, Cahul, Racovăţ, Vilia-Lopatnic, Camenca, Căldăruşa, Şovăţ, Delia, Bratuleanca, Varşava, Nîrnova, Sărata, Ciuhur, Ciorna-Rezina, Racovăţ-Sănătăuca-Alcedar, Rîbniţa-Iagorlîc, Răut, Nistrul Vechi-Ştiubei-Liman, Ocniţa-Ocna, Ichel, Iagorlîcul Uscat-Comarova, Botna, Bălţata-Şerpeni, Bîc, Năslavcea-Vasilcău, Colcotov-Cuciurgan, Nistru, Lîpuşna, Frumoasa-Crihana, Alcalia, Gîrla Mare-Şoltoaia, Larga, Tigheci, Saharna-Jidauca, Cogîlnic, Ialpug.

 Degradarea avansată a apelor de suprafaţă, exprimată prin micşorarea debitelor, colmatarea parţială sau totală, poluarea puternică, uscarea în perioada caldă a anului, scăderea drastică a abundenţei sau chiar dispariţia totală din râuri a hidrobionţilor precum şi alte aspecte negative confirmă dereglarea cardinală a echilibrului ecologic şi prezintă un pericol real pentru tot mediul înconjurător. O parte a populaţiei contribuie inconştient la agravarea situaţiei prin amenajarea unor fântâni de captare a apelor de izvor, construirea iazurilor în albiile râurilor mici, depozitarea deşeurilor solide pe malurile râurilor, deversarea apelor menajere uzate în apele curgătoare, păşunatul animalelor în zonele de protecţie, alte acţiuni dăunătoare mediului acvatic. Zonele umede, practic, au dispărut din luncile râurilor, regimul hidric al solurilor s-a modificat radical, iau amploare procesele de deşertificare. Se atestă descreşterea nivelului pânzei freatice în zonele de luncă, uscarea unui număr mare de fântâni. Managementul resurselor de apă este imperfect. Autorităţile nu dispun de planuri de gospodărire a apelor de suprafaţă, lipseşte cadastrul apelor. Implementarea principiul bazinier de management al apelor de suprafaţă este doar la început de cale.Nu se practică elaborarea balanţei de apă la nivel de localitate, raion, sub-bazin, evidenţa consumului apei pentru diferite scopuri este slabă. Lipsesc structurile responsabile de gestionare a apelor la nivel local, controlul utilizării şi protecţiei apelor este ineficient. Deficienţe mari există în monitoringul calitativ și inexistenţa monitoringulu calitativ al apei râurilor mici. Nu sunt cercetate şi luate în vedere aspectele managementului apelor în contextul schimbărilor climatice.

 Apele de suprafață denotă un grad avansat de poluare și degradare, ca rezultat al unui management inadecvat al resurselor de apă manifestat pe parcursul a mai multor decenii. Abordarea eronată față de resursele de apă, care predomina în anii ’50-’70 ai secolului trecut, a dus la deformarea albiei râurilor prin canalizarea lor, ceea ce în consecință, astăzi avem râuri puternic degradate, cu un grad avansat de înnămolire, putere slabă de autoepurare, un volum scăzut de apă de o poluare excesivă. Iar începând cu anii ’90, fâșiile de protecția a multor râuri au fost defrișate, iar terenurile din zona de protecție a râurilor sunt prelucrate în scopuri agricole, accentuând degradarea și poluarea râurilor interne. Pe lângă acești factori, pe râurile interne ale Republicii Moldova, se înregistrează, în anul 2017, 4127 de lacuri și iazuri de diferite dimensiuni, majoritatea lor neavând pașapoarte/regulamente de funcționare, respectiv fiind administrate inadecvat și nerespectând normele de evacuarea a apei. În consecință, debitul apei râurilor interne este scăzut, ducând la un grad avansat de înnămolire și la scăderea puterii de autoepurare a apei.

Pe lângă factorii de degradare, mai există și o serie de factori de poluare, cum ar fi apele uzate, deșeurile și substanțele chimice. La momentul actual, în Republica Moldova se înregistrează 195 de stații de epurare, însă nici una din ele nu epurează apele uzate conform normativelor în vigoare. Pe lângă aceasta, agenții economici nu respectă normativele în vigoare de evacuare a apelor uzate în sisteme centralizate de canalizare și/sau de evacuare în corpurile de apă, ceea ce, pe de o parte, pune în dificultate funcționarea corespunzătoare a stațiilor de purare noi construite, pe de altă parte, acolo unde nu există stații de epurare al apelor uzate, apele industriale deversate direct în apele de suprafață distrug ecosistemele acvatice și poluează excesiv apele râurilor.

Afară de apele uzate, în Republica Moldova se înregistrează, în anul 2017, 3384 de gunoiști, unde se depozitează deșeuri de toate tipurile, inclusiv și cele periculoase. Aceste gunoiști nu sunt respectă norme ecologice de prevenire a poluării, poluând solurile și apele atât cele de suprafață, cât și cele subterane.

Ținând cont de faptul că, apa are o importanță majoră pentru existența vieții și influențează în mod direct sănătatea populației, implementarea principiilor de management integrat al resurselor de apă sunt absolut imperative pentru Republica Moldova. Aceste principii presupun asigurarea tuturor accesului la apă într-un bazin hidrografic, de la izvor până la vărsare, într-o cantitate suficientă și de o calitate bună. Principiile de management integrat ale resurselor de apă se regăsesc în Directiva-cadru Apă a Uniunii Europene, care a fost transpusă în legislația națională prin adoptarea Legii Apelor nr. 272 din 23.12.2011 și cadrul normativ aferent.

Un rol important în acest proces îl au Comitetele Bazinale a căror funcție constă în analiza situației la nivel de bazin hidrografic și adoptarea unor decizii, cu caracter consultativ adresat părților vizate, care vin să redreseze situația întru respectarea principiilor MIRA. În același timp, ținând cont de gradul avansat de degradare și poluare a râurilor din Republica Moldova, este indicat ca aceste Comitete Bazinale să fie create și să fie funcționale, inclusiv la nivel de subbazine hidrografice. Totodată, așa cum numărul subbazinelor hidrografice este destul de mare în Republica Moldova (39 de subbazine), iar procesul de formare a Comitetelor Subbazinale și de creștere a capacității membrilor săi, pentru a-și putea exercita funcțiile, necesită o perioadă de timp mai îndelungată, acest exercițiu de prioritizare a subbazinelor vine să ilustreze un tablou a situației actuale la nivel de subbazine hidrografice, pentru a face o planificare graduală de acțiuni în direcția implementării principiilor MIRA.

  

N/o

Suprafaţa, km2

Districte

Bazine

Subbazine

1.

451.018

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Marea Neagră

Sărata

2.

201.905

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Marea Neagră

Hagider

3.

148.776

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Dunărea

Chirghiş - Chitai

4.

6.26992318126

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Dunărea

Catlabuh

5.

878.659

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Dunărea

Cahul

6.

669.6

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Racovăţ

7.

723.824

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Vilia - Lopatnic

8.

503.321

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Camenca

9.

321.638

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Căldăruşa

10.

506.345

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Şovăţ

11.

241.285

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Delia

12.

388.036

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Bratuleanca

13.

138.511

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Varşava

14.

543.808

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Nîrnova

15.

732.117

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Sărata

16.

882.838

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Ciuhur

17.

533.725

Nistru

Nistru

Ciorna - Rezina

18.

603.116

Nistru

Nistru

Racovăţ - Sănătăuca - Alcedar

19.

740.712

Nistru

Nistru

Rîbniţa - Iagorlîc

20.

7782.94

Nistru

Nistru

Răut

21.

592.926

Nistru

Nistru

Nistrul Vechi - Ştiubei - Liman

22.

650.602

Nistru

Nistru

Ocniţa - Ocna

23.

878.067

Nistru

Nistru

Ichel

24.

1343.22

Nistru

Nistru

Iagorlîcul Uscat - Comarova

25.

1699.73

Nistru

Nistru

Botna

26.

365.662

Nistru

Nistru

Bălţata - Şerpeni

27.

2213.62

Nistru

Nistru

Bîc

28.

593.258

Nistru

Nistru

Năslavcea - Vasilcău

29.

780.383

Nistru

Nistru

Colcotov - Cuciurgan

30.

6.52624664855

Nistru

Nistru

Nistru

31.

624.677

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Lăpuşna

32.

441.839

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Frumoasa - Crihana

33.

32.4276

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Marea Neagră

Alcalia

34.

703.943

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Gîrla Mare - Şoltoaia

35.

353.4

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Larga

36.

368.428

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Prut

Tigheci

37.

455.906

Nistru

Nistru

Saharna - Jidauca

38.

1580.97

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Marea Neagră

Cogîlnic

39.

3245.59

Dunărea-Prut şi Marea Neagră

Dunărea

Ialpug












Instituţiile şi organizaţiile republicane care dispun de date sunt:


Mai jos puteți urmări filmul despre campania "Iubește-ți rîul!" realizat în 2013. 











                                                             



Articole

Cum a fost la ”Detergenții și Mediul”


24.09.2018 detalii

Totalurile proiectului din bazinul r.Răut


16.11.2017 detalii

Odorizant de baie cu doar 4 ingrediente


31.10.2017 detalii

Monitorizarea calității apei pe cursul r.Răut


27.10.2017 detalii

Să învățăm despre deversarea corectă a apelor reziduale în mediul înconjurător


20.10.2017 detalii