Proiecte

Rîurile noastre – provocarea apelor transfrontiere


Perioada de implementare: 21.05 2014- 13.05.2015

Râul Bîc, afluent de dreapta a fluviului Nistru, cu lungimea de 155 km, este calificat ca fiind cel mai degradat râu din Republica Moldova, care începând cu mun. Chişinău, s-a transformat într-un canal de canalizare al apelor uzate, care se varsă în fluviul Nistru. Pe parcursul anului 2012, CNM a evaluat situaţia din bazin, antrenând 63 de autorităţi publice locale, Inspecţiile Ecologice, Centrele de Sănătate Publică, Agenţia „Apele Moldovei” şi alte instituţii relevante. În urma acestei evaluări şi consultărilor publice aferente, a fost elaborat raportul privind „Situaţia ecologică din Bazinul râului Bîc”, care include date cantitative referitor la principalele surse de poluare a râului şi factorii de degradare ai acestuia pentru toate localităţile din bazin. Studiul indică faptul că râul Bîc suferă de un mare deficit de apă în amonte de mun. Chişinău, (45% din izvoarele râului, din raioanele Călăraşi şi Străşeni fiind captate în scopuri de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei), iar cantitatea de apă rămasă este poluată cu deşeuri şi cu ape uzate deversate din cauza nefuncţionalităţii/absenţei sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare în majoritatea localităţilor. Municipiul Chişinău are un impact devastator asupra râului. Conform analizelor efectuate de Centrul de Investigaţii Ecologice al Agenţiei Ecologice Chişinău, depăşiri ale CMA de poluanţi în apele r. Bîc s-au constatat în toate punctele de prelevare şi aceste depăşiri variază în dependenţă de cantitatea noxelor deversate cu apele reziduale, deşeuri menajere, apele poluate provenite de la spălarea neautorizată a transportului, apele meteorice poluate şi  deversate de către agenţii economici ai mun. Chişinău. Depăşesc CMA conţinutul  de amoniu, azotiţi, detergenţi, produse petroliere. Astfel, după mun. Chişinău, s-a constatat că, din cauza poluării excesive, cantitatea de oxigen dizolvat în punctul de prelevare „Podul Sângera-Floreni” constituie doar 1,5 mg/l, pe când norma necesară este de 4,0-6,0 mg/l, ceea ce face imposibilă menţinerea vieții acvatice. Prin urmare, pe teritoriul raionului Anenii Noi curge deja un rîu mort, la care se mai adaugă sursele sale de poluare de la deşeuri şi ape uzate. Concluzia Inspectoratului Ecologic este că, calitatea apei fluviului Nistru este influențată şi de afluentul râul Bîc. În conformitate cu datele analitice efectuate de către CIE AE Chişinău în probele prelevate amonte şi aval de deversarea rîului Bîc în fluviul Nistru, satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi, s-a constatat o majorare a concentrațiilor în aval față de amonte.
Evaluarea situaţiei, împreună cu monitoringul biologic efectuat în toate localităţile din bazin, combinată cu discuţiile din cadrul consultărilor publice şi din cadrul şedinţelor Consiliului de Bazin Bîc, scoate în evidenţă necesitatea implementării unui set întreg de acţiuni, conform necesităţilor identificate pentru fiecare localitate în parte. Astfel, prin acţiunile sale, prezentul proiect vine să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei rîului Bîc.
În acest sens CNM propune să promoveze managementul integrat al resurselor de apă în bazinul râului Bîc prin acțiuni de promovare a creșterii debitului de apă în amonte de mun. Chișinău și căutării soluțiilor de stopare a cultivării produselor agricole în aval de mun. Chișinău care sunt irigate din r. Bîc și consumate de întreaga regiune din bazinul r. Bîc.
Totodată, CNM va replica experienţa pe r. Bîc în bazinul r. Ichel, afluent de gradul 1 al fluviului Nistru care traversează raioanele Călăraşi, Străşeni, Criuleni şi mun. Chişinău. Ichel, 101 km, este afectat de diverse surse de poluare, se deversează în fl. Nistru în amonte de or. Vadul-lui-Vodă, de unde Chişinăul se aprovizionează cu apă potabilă, totodată or. Vadul-lui-Vodă este staţiunea de recreere pe Nistru folosită de populaţia din centrul ţării în perioada de vară. Nistrul, fiind poluat de diverşi afluenţi, serveşte în calitate de sursă de apă potabilă pentru oraşele din Moldova (inclusiv Transnistria) şi Ucraina (Odesa) și pentru irigarea terenurilor agricole.
Scopul proiectului constă în îmbunătăţirea managementului apelor din bazinul fluviului Nistru prin implicarea comunităţilor în acţiuni de monitorizare şi îmbunătăţire a calităţii apelor în afluenţii fluviului Nistru, care traversează teritoriul R. Moldova.

Proiectul urmărește următoarele rezultate:

Proiectul "Rîurile noastre – provocarea apelor transfrontiere" este finanțat de Programul de Granturi Mici GEF, implementat de PNUD și cofinanțat de Fundația EcoCatalyst Foundation