Mai mult de jumătate din cetățenii moldoveni sunt satisfăcuți de serviciile publice locale de salubrizare fiind dispuși să sorteze deșeurile. Totuși, analiza detaliată a gestionării deșeurilor scoate în evidență discrepanțe majore și o necesitate stringentă de a consolida infrastructura de colectare separată și de a accelera implementarea Sistemului Depozit de Ambalaje. Acestea sunt concluziile studiului sociologic realizat recent asupra percepțiilor cetățenilor cu privire la gestionarea serviciilor de colectare și evacuare a deșeurilor.
Analiza percepției cetățenilor a gestionării deșeurilor demonstrează necesitatea unor politici mai stricte și soluții structurale pe termen lung. Aproape toți respondenții susțin amenajarea unor Centre Zonale de Gestionare a Deșeurilor, care reprezintă unități complexe de infrastructură destinate să preia, să trateze și să elimine deșeurile generate pe teritoriul unei zone regionale extinse. Pe lângă sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii, respondenții cer aplicarea de amenzi substanțiale pentru aruncarea gunoiului la întâmplare, ceea ce semnalează o conștientizare civică ridicată asupra impactului negativ al practicilor ilegale de aruncare a gunoiului.
„Problema deșeurilor nu este doar o problemă ecologică, ci și una de demnitate națională și de aliniere la standardele europene. Ca să ajungă să fie implementate, politicile publice trebuie să fie acceptate în primul rând de către cetățeni, de aceea eforturile noastre sunt îndreptate spre găsirea unor soluții eficiente atât din punct de vedere ecologic, cât și economic, dar și mai mult, care să corespundă așteptărilor și necesităților populației”, a declarat Gheorghe Hajder, ministrul mediului.
„Gestionarea eficientă a deșeurilor este un indicator al calității guvernării centrale și locale, dar și al gradului de responsabilitate civică. Studiul arată clar că cetățenii sunt dispuși să se implice și să contribuie, dacă serviciile de gestionare a deșeurilor sunt create conform necesității comunităților, accesibile, transparente și gestionate corect. Aceste date trebuie să ghideze autoritățile pentru dezvoltarea unor politici publice bazate pe cercetări și date, dar și pot stimula o cooperare mai strânsă între autoritățile publice, operatori privați și comunități locale”, a declarat Daniela Vidaicu, directoarea executivă a Fundației Soros Moldova.
Accesul la serviciile de evacuare a deșeurilor este semnificativ inegal. Doar 61,1% din gospodăriile rurale beneficiază de aceste servicii, comparativ cu 91% în mediul urban. O accesibilitate mai redusă se observă și în cazul locuințelor individuale (67,7%) în comparație cu blocurile locative (92,6%). Regiunea cu cel mai redus nivel de acces este nordul țării (58,7%), iar cel mai înalt – Chișinăul (94,0%).
„Autoritățile publice locale trebuie să își asume un rol pro-activ de portavoce și vector de schimbare în gestionarea deșeurilor, având în vedere că 70,6% din populație consideră primăriile și consiliile locale direct responsabile de menținerea curățeniei în spațiile verzi.
Concomitent, aproape jumătate dintre cetățeni (48%) își asumă propria responsabilitate pentru curățenie. Acest nivel crescut de conștientizare, mult superior celui de acum 5-10 ani, indică o maturitate civică necesară pentru adoptarea noilor norme.
Mai mult decât atât, faptul că circa 89,8% din populație este mai mult sau mai puțin de acord să achite pentru serviciile de colectare și evacuare a deșeurilor, este un progres substanțial față de acum 5 ani în urmă, când majoritatea nici nu voiau să audă despre asta”, menționează Iuliana Cantaragiu, consultantă de mediu Greenknowledge SRL, fostă ministră a Mediului.
Condițiile pentru colectare separată în localitate influențează semnificativ comportamentele declarate. În localitățile unde există astfel de soluții, utilizarea containerelor specializate depășește frecvent 50% pentru deșeurile reciclabile, comparativ cu sub 30% acolo unde astfel de condiții lipsesc. În plus, cetățenii văd necesitatea unor măsuri coercitive pentru a disciplina sistemul. Un procent semnificativ, de 31,7% dintre respondenți, susțin aplicarea amenzilor pentru a combate colectarea nesortată. Sancțiunile și compensațiile financiare sunt percepute ca măsuri complementare esențiale, în special de către tineri și persoanele cu studii superioare.
O bună parte din cetățeni (43,7%) susțin că sunt pregătiți să își asume responsabilitatea sortării doar dacă știu că deșeurile separate – plasticul, sticla, hârtia – nu ajung la aceeași rampă de gunoi, ci sunt supuse reciclării.
Cele mai frecvente tipuri de deșeuri generate în gospodării sunt cele din consumul zilnic – hârtie și carton, ambalaje din plastic și metal, deșeuri alimentare și sticlă – în timp ce deșeurile speciale (electronice, anvelope, uleiuri, construcții) apar rar și sunt adesea dificil de gestionat. Deși aproape 70% din gospodării manifestă o disponibilitate ridicată de a sorta deșeurile – vizând preponderent plasticul, metalul, sticla și hârtia – doar 36,6% dispun de infrastructura necesară pentru colectarea separată.
Sistemul Depozit de Ambalaje (SDA) este susținut aproape unanim de către populație, fiind cunoscut de două treimi dintre respondenți. Valoarea percepută ca motivantă pentru returnarea unui ambalaj se plasează între 1 și 2 lei.
„Sondajul sociologic realizat este un imbold al Fundației Soros Moldova de a sprijini eforturile comune ale autorităților publice și ale societății civile de a identifica cele mai bune soluții și a lua decizii raționale bazate”
Studiul de față a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților pe anumite aspecte ale politicilor de mediu în procesul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, implementat de Centrul Național de Mediu cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Investigația sociologică vizează evaluarea gradului de satisfacție față de serviciile existente de salubrizare, identificarea obstacolelor și oportunităților în procesul de colectare separată, precum și măsurarea nivelului de acceptare și susținere a noilor instrumente de politici, precum sistemul de depozit pentru ambalaje. Studiul complet poate fi accesat aici.