Pe data de 27 septembrie curent a avut loc ședința Comitetului Districtului Bazinului Hidrografic Nistru, organizată de către Centrul Național de Mediu în cadrul proiectului „Sprijinirea autorităților din Republica Moldova în managementul durabil al râului Nistru”, implementat de PNUD Moldova cu sprijinul financiar al Ambasadei Suediei.
Programul ședinței a constat din vizite în teren a corpurilor de apă din cadrul bazinul râului Răut - cel mai mare afluent al Nistrului - pentru a evalua situația actuală a apelor din bazin, precum și a identifica problemele existente ce necesită a fi urgent soluționate, dar și bunele practici de gestionare a resurselor de apă.
Astfel, prima destinație a fost Rezervația Cultural-Naturală „Orheiul Vechi” și a sistemului de colectare a deșeurilor de pe suprafața râului Răut. Acest sistem este unic în Republica Moldova și reprezintă un bun exemplu de soluție locală pentru gestionarea deșeurilor și reducerea impactului acestora asupra ecosistemelor acvatice.
Potrivit reprezentanților Rezervației, aceste „capcane” plutitoare pot reține până la 2 - 3 tone de deșeuri generate de turiști și în special, în urma evenimentelor culturale de anvergură. Aproximativ 10% din acestea reprezintă deșeurile din plastic (butelii, pungi), care după ce sunt colectate, sunt preluate de către compania ABS Recycling pentru reciclare. Locul amplasării „capcanelor” nu a fost selectat la nimereală. Anume pe această porțiune de râu se acumulează cele mai multe deșeuri ce vin din amonte unde se desfășoară concertele și festivalurile artistice. În încercarea de a stârni în vizitatori un comportament responsabil față de mediu, locurile sunt dotate cu platforme pentru colectarea separată a deșeurilor. Merită o atenție deosebită și fâșia de protecție a râului: plantată în anul 2021, este una dintre cele mai lungi și cele mai eficiente din țară, cuprinzând 6 specii și fiind completată anual de către lucrătorii Rezervației.
Următoarea locație a fost izvorul Furceni, comuna Ivancea. Având aproximativ 80 de ani, acesta se revarsă în râul Răut, fiind cunoscut pentru peisajele naturale ce înconjoară zona. Cu regret, mulți ani la rând gura de acces a izvorului era înnămolită, însă a fost curățată în anul 2023, în cadrul campaniei „Un izvor reabilitat, un râu mai curat”, desfășurată de către Centrul Național de Mediu cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei. Astăzi izvorul a devenit un loc de agrement pentru localnici unde ei pot veni să-și potolească setea, rezultatele analizelor de apă efectuate conform standardelor de stat de către Institutul de Chimie, Laboratorul de Încercări „GeoLab” în luna noiembrie 2023, arătând că apa este bună pentru consum.
A urmat izvorul Jeloboc - unul cu cel mai mare debit din Republica Moldova - acesta aprovizionează cu apă întreg orașul Orhei, satele Pohorniceni și Piatra, cât și o parte din satul Jeloboc. Apa iese prin fisurile din calcarele sarmațiene, fiind captată și pompată prin țevi pentru alimentarea cu apă potabilă a populației. Surplusul de apă se deversează direct în râul Răut. Potrivit specialiștilor, în ultimii ani, din cauza schimbărilor climatice, debitul izvorului a scăzut de la 260 metri cubi/oră până la 200 metri cubi/oră.
Drumul a continuat spre Zona Umedă Construită (ZUC) Orhei - o infrastructură ecologică artificială, creată pentru tratarea apelor uzate, utilizând procese naturale de filtrare și depoluare. Aceasta este situată în comuna Seliște, din apropierea orașului Orhei și face parte dintr-un set de soluții verzi implementate pentru gestionarea durabilă a apelor uzate. Prin intermediul acestui sistem, apa este tratată printr-o serie de lagune sau bazine naturale unde sunt cultivate plante acvatice specifice, care contribuie la filtrarea și purificarea apei. ZUC funcționează cu o capacitate de 1800 metri cubi/oră și este dotată cu 80 de pompe automatizate, tratând în mare parte apele uzate ale fabricii de conserve din regiune.
Ulterior am vizitat barajul Căzănești, raionul Telenești. Chiar dacă nu are acte și proiect ingineresc, minicentrala a funcționat între anii 1954 și 1967, asigurând patru sate cu energie electrică. După destrămarea Uniunii Sovietice, centrala a fost dezmembrată bucată cu bucată și dusă la metal uzat. Spre deosebire de alte 16 centrale de acest gen, care au existat în Republica Moldova și care au fost distruse până la fundație, minihidrocentrala de la Căzănești a rămas încă în picioare și cu anumite lucrări de reabilitare ar putea asigura întregul sat cu electricitate. Potrivit autorităților publice locale, acest obiect este un monument istoric ocrotit de stat, reabilitarea lui fiind mult mai complexă.
Dacă tot am pomenit de monumentele istorice, nu am putut să nu vizităm satul Rogojeni, raionul Șoldănești. Așezat într-un loc pitoresc de pe malul stâncos al Răutului, satul datează din 1623, deși se spune că localitatea fusese întemeiată anterior acestei date, căci avea heleșteu și loc de moară pe Răut. Ceea ce-l face deosebit este faptul că o bună parte dintre săteni locuiau anterior în bordeie, numite „băști”, locuințe tradiționale și ecologice, care în alte localități au dispărut, dar în Rogojeni se mai găsesc astăzi. Acestea sunt niște încăperi săpate în malurile stâncoase, cu intrări joase și câte două ferestre mici. Reabilitarea lor, precum și crearea traseelor eco-turistice pentru iubitorii de drumeții se datorează parțial suportului oferit Asociației Obștești „Glia” în cadrul Programului de Granturi Mici, ediția a II-a, implementat de către Centrul Național de Mediu cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei.
Noua stație de epurare a apelor uzate din orașul Florești a fost următoarea destinație pentru membrii Comitetului Districtului Bazinului Hidrografic Nistru. Construită în cadrul unui proiect finanțat din sursele Fondului Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, aceasta oferă acces la prestarea serviciului de epurare a apelor pentru circa 4 300 de gospodării și 118 agenți economici. Sistemele utilizate de stațiile de epurare permit eliminarea oricărui poluant din apă. În cadrul proiectului au fost montate cinci bioreactoare moderne, cu debitul total de 1 500 de metri cubi per zi.
Ședința s-a încheiat cu vizita la barajul lacului de acumulare Florești. Nemijlocit în albia Răutului sunt construite două lacuri de acumulare – Florești, care funcționează și în prezent, și Căzănești, al cărui baraj este avariat. Lacul de acumulare Florești se întinde de la satul Prajila până la orașul Florești. Barajul de aici este într-o stare satisfăcătoare, lacul însă este forte colmatat, pe alocuri înmlăștinit, mai cu seamă în cursul superior. Barajul lacului de acumulare Căzănești a fost conceput și construit pe la mijlocul sec. XX ca o hidrocentrală. Procesul de colmatare rapidă a dus însă la degradarea lacului. În prezent stavilele barajului nu mai funcționează și alături s-a săpat un canal de evacuare a apei din lac, prin care curge râul.
Ținem să menționăm că în urma acestor vizite, au fost luate decizii cu privire la măsurile ce trebuie întreprinse întru îmbunătățirea stării calitative și cantitative a apelor. Această ședință a fost prima din cele trei care se organizează în acestă toamna, în contextul actualizării membrilor Comitetului. Celelalte două vor fi organizate pe data de 4-5 octombrie și 11 octombrie. În cadrul celei din urmă se vor alege președintele, vice-președintele și secretariatul comitetului, precum și se va examina și aproba Foaia de parcurs pentru implementarea măsurilor prioritare, care nu dispun de acoperire financiară în cadrul Programului de măsuri pentru implementarea Planului de gestionare a Districtului Bazinului Hidrografic Nistru (ciclul II).