Inițiativa UNICEF EcoEd – Școala pentru un viitor verde implementată de către Centrul Național de Mediu a demonstrat că schimbarea durabilă începe chiar din sălile de clasă, aducând beneficii majore atât elevilor, cât și comunităților locale. Prin intermediul acestui program, tinerii au fost transformați din simpli observatori în lideri civici activi, capabili să identifice problemele de mediu din preajma lor și să implementeze soluții practice. Proiectul nu doar că a contribuit la eficientizarea resurselor și la reducerea amprentei de carbon a școlilor, dar le-a oferit elevilor competențele verzi necesare pentru a deveni cetățeni responsabili și conectați la provocările lumii moderne. 

Bilanțul proiectului este de-a dreptul impresionant: 29 de instituții de învățământ au implementat cu succes mini-proiecte de mediu concepute și conduse chiar de elevi, au fost create 9 laboratoare școlare de mediu ultramoderne, iar peste 1.000 de copii și tineri au participat activ la inițiative ecologice, dezbateri și campanii civice.

De la idee la acțiune: Școlile devin piloni ai sustenabilității locale

Apetitul pentru o schimbare „verde” a depășit toate așteptările inițiale: dintr-un număr impresionant de peste 150 de școli înregistrate la nivel național, au fost selectate 30 de instituții de învățământ, dintre care 29 au dus la bun sfârșit proiecte ecologice concepute după nevoile specifice ale comunităților lor.

Fiecare comunitate are propriile provocări de mediu, iar echipele de elevi și profesori au identificat soluții concrete pe care le-au pus în practică pe șase mari direcții de intervenție:

• Monitorizarea calității aerului și mobilitatea ecologică: Instalarea de senzori performanți pentru verificarea nivelului de poluare din jurul școlilor și construirea de parcări de biciclete pentru încurajarea transportului alternativ.
• Monitorizarea calității apei: Crearea de laboratoare școlare dotate cu kituri de analiză rapidă a apei din fântâni, izvoare și râuri locale.
• Protecția solului și economia circulară: Construirea de sere inteligente, platforme de compostare și introducerea sistemelor Bokashi direct în sălile de clasă.
• Eficiența energetică: Instalarea stațiilor de încărcare solare și derularea campaniilor de economisire a energiei.
• Gestionarea responsabilă a deșeurilor: Amplasarea punctelor de colectare selectivă (plastic, hârtie, DEEE) și organizarea acțiunilor de conștientizare.
• Înverzirea spațiilor și implicarea comunității: Plantări masive de arbori, acțiuni de salubrizare și crearea de spații de învățare în aer liber.

Privind la entuziasmul tinerilor și la transformarea școlilor lor, unul dintre participanți sublinia rolul acestor schimbări concrete:

„Am realizat că nu trebuie să așteptăm soluții de la alții. Când am văzut prima dată datele colectate de senzorii noștri sau când am recoltat compostul creat chiar de noi, am înțeles că fiecare gest mic din școala noastră are un ecou uriaș în comunitate.”

Povești de succes care scriu istorie locală

Un pilon esențial l-a constituit crearea și dotarea a 9 laboratoare școlare permanente (câte trei dedicate monitorizării apei, aerului și, respectiv, protecției solului și economiei circulare). În aceste spații inovatoare, elevii efectuează analize fizico-chimice ale apei din râuri și fântâni, măsoară indicatorii de poluare ai aerului și testează compostarea prin metoda Bokashi sau serele inteligente.

Aplicațiile practice au generat transformări vizibile chiar în bugetul și comportamentul școlilor. Rezultatele concrete obținute de instituțiile participante reprezintă veritabile modele de bune practici pentru întreaga țară:

• Energie curată la liber: una dintre școlile partenere a amenajat o stație de încărcare a dispozitivelor mobile alimentată exclusiv cu energie solară, intens utilizată de elevi în pauze.
• Sera Waldorf și compostul Bokashi: la Liceul Teoretic „Waldorf” din Chișinău, resturile organice din clase devin compost prin metoda Bokashi. Totodată, în cadrul „Serei Waldorf”, elevii au plantat 400 de semințe de stejar, observând direct evoluția plantelor.
• Oază de învățare în aer liber: gimnaziul Porumbrei (raionul Cimișlia) a amenajat o Clasă Eco în aer liber, aducând lecțiile de geografie și biologie direct în mijlocul naturii.
• Circularitate la nivel local: gimnaziul „Regele Mihai I” a construit o platformă de compostare unde resturile vegetale din curte și de la cantină devin îngrășământ natural pentru spațiile verzi ale școlii.
• Eficiență energetică și tradiții verzi: la Liceul Teoretic „Pro Succes” din Chișinău, clădirea a beneficiat de o scanare termică demonstrativă pentru identificarea pierderilor de căldură, completată de frumoasa tradiție „Aleea Absolvenților”, unde fiecare promoție plantează arbori înainte de absolvire.

Educație pentru viitor: storytelling pe TikTok, dezbateri și busola spre cariere verzi

Componenta educațională a proiectului EcoEd a pus un accent deosebit pe împuternicirea tinerilor, ajutându-i să-și dezvolte spiritul critic, abilitățile de comunicare și activismul civic. Peste 1.000 de elevi au fost implicați în mod direct în diversele activități ale programului:

• 266 de elevi au absolvit cele 5 sesiuni regionale de instruire în advocacy și politici climatice.

• 552 de elevi au participat la dezbateri din cadrul celor 10 sesiuni monitorizate de tip Peer Parliament.

• 64 de elevi și 14 profesori au participat la un seminar național de orientară profesională spre cariere verzi.

• Aproximativ 90 de elevi au asistat la lecții demonstrative de scanare energetică și monitorizare a aerului.

• 64 de elevi au fost delegați în cadrul simulării finale de decizie politică.

Unul dintre punctele de atracție ale etapelor de formare l-a reprezentat dezvoltarea abilităților de media și comunicare digitală. Tinerii au învățat cum să folosească instrumentele foto-video și platforma TikTok pentru a transforma temele complexe de mediu în videoclipuri virale, creative și convingătoare.

Totodată, prin intermediul evenimentelor dedicate dezvoltării personale și atelierului „Compasul pentru cariere verzi”, elevii au explorat modul în care sustenabilitatea reconfigurează piața muncii, descoperind noi profesii ecologice ale viitorului.

Unul dintre tinerii instruiți în cadrul atelierelor de jurnalism și storytelling își exprima entuziasmul:

„Am învățat că pentru a fi auzit nu este suficient să ai dreptate, ci trebuie să știi cum să-ți spună povestea. Pentru noi, rețelele sociale și dezbaterile au devenit instrumente prin care dăm o voce puternică problemelor de mediu din localitățile noastre.”

Reflectând asupra perspectivei profesionale, experții implicați au subliniat:

„Piața muncii se schimbă radical, iar tinerii din generația EcoEd înțeleg deja că meseriile viitorului – fie că vorbim de energie regenerabilă, audit energetic sau ecodesign – necesită o nouă mentalitate, orientată spre protejarea resursei naturale.”

Pentru a asigura continuitatea, vizibilitatea și schimbul de experiență între școli, proiectul a lansat platforma web EcoEd – un spațiu interactiv creat special pentru a servi drept carte de vizită a întregii inițiative.

Această platformă digitală reunește într-un singur loc resursele educaționale dezvoltate, ghidurile de bune practici, harta proiectelor școlare și poveștile de succes ale elevilor din toate regiunile țării. Astfel, platforma EcoEd oferă o comunitate virtuală de învățare unde profesorii și tinerii pot colabora, pot prelua modele funcționale de sustenabilitate și pot inspira și alte instituții de învățământ să îmbrățișeze tranziția verde.

Punctul culminant: Tinerii iau decizii în Simularea Consiliului UE pentru Mediu

Traseul extraordinar al proiectului a atins apogeul pe 5 iunie 2026, de Ziua Mondială a Mediului, când 64 de elevi din toată țara s-au reunit pentru un exercițiu ambițios de democrație participativă: Simularea Consiliului Uniunii Europene: tinerii decid pentru mediu.

Asumându-și rolul de miniștri și diplomați ai celor 27 de state membre ale UE, tinerii au dezbatut politicile climatice din perspectiva dreptului copiilor la un mediu sănătos. În urma unor negocieri intense, participanții au redactat și au adoptat un document oficial de recomandări de politici publice, pe care l-au înmânat autorităților naționale.

Unul dintre elevii participanți la simulare a concluzionat la finalul evenimentului:

„Astăzi nu am fost doar elevi într-un exercițiu, ci am trăit responsabilitatea unor decizii care pot schimba destine. Am demonstrat că vocea tinerilor din Republica Moldova este pregătită să conteze la cel mai înalt nivel!”

Potrivit lui Gerrit Maritz, Reprezentant Adjunct al UNICEF Moldova, susținerea dreptului copiilor de a fi ascultați și de a participa la luarea deciziilor de mediu este unul din factorii cheie pentru care a fost lansată și implementată inițiativa „EcoEd - școala pentru un viitor verde”: 

„Schimbările climatice nu sunt o problemă a viitorului, ci o realitate care afectează sănătatea și dezvoltarea copiilor de astăzi. Implicarea tinerilor în procesul decizional nu este doar o oportunitate educațională, ci un drept fundamental. Atunci când le oferim copiilor spațiu la masa dialogului civic și îi învățăm să își formuleze recomandările de politici publice, transformăm ideile lor în acțiuni cu impact real asupra întregii societăți.”

Proiectul EcoEd a dovedit că investiția în educația de mediu și în tineri nu este doar o opțiune, ci singura cale sigură către o societate durabilă, curată și pregătită pentru provocările viitorului. Prin intermediul cunoștințelor acumulate și al platformei online EcoEd, școlile din Moldova continuă să funcționeze ca adevărate laboratoare ale viitorului, pregătind o generație responsabilă, activă și pregătită să protejeze mediul înconjurător. 

Inițiativa „EcoEd - școala pentru un viitor verde” s-a desfășurat în cadrul proiectului „Dezvoltarea competențelor ecologice și a cunoștințelor despre climă în rândul tinerilor” implementată de către Centrul Național de Mediu în perioada 15 iulie 2025 – 14 iulie 2026. Informații și poze din cadrul proiectului sunt disponibile pe site-ul EcoEd.