În săptămâna dedicată Zilei Mondiale a Mediului, echipa Centrul Național de Mediu împreună cu reprezentanții Ministerului Mediului și ai altor ONG-uri din domeniu au mers într-o drumeție pe malul râului Răut, în localitatea Rogojeni, raionul Șoldănești.
Râul Răut este cea mai lungă cale de navigație internă din Moldova, cu timpul devenită o realitate marginală. Se revarsă în fluviul Nistru și este cel mai mare afluent de dreapta, cu o lungime de peste 286 km, de la satul Rediul Mare (Dondușeni) până la Ustia (Dubăsari). De-a lungul secolelor, a reprezentat un punct de confluență a diferitelor civilizații antice și reprezenta o zonă extrem de strategică.
Comuna Rogojeni se află la intersecția a două raioane: Florești și Șoldănești care cuprinde în raza de 7 km mai bine de 14 localități: satele Roşietici, Ţîra, Roşieticii Vechi, Cenuşa, Ghindeşti, Domulgeni, Caşunca, Stîrceni, Sîrbeşti, Hîrtop, Bobuleşti, Ciutuleşti și Orasul Ghindeşti din Raionul Floreşti și Comuna Rogojeni (Stație de Cale Ferată), Pohoarna din Raionul Şoldăneşti.
Situl istoric-rural Rogojeni este aşezat pe vatra satului vechi a Rogojeniului, într-o cotitură a râului Răut sub formă de Yin si Yang. Viziunea peisajeră este similară Orheiului Vechi.
Zona apropiată cuprinde 3 aşezări umane intacte, nemodernizate a trei sate: Rogojenii Vechi, Cenuşa şi Ţîra, în care s-au găsit dovezi de trai uman din perioada Cucuteni - Tripolie (sec. III-IV a. Hr) şi din perioada medievală. Elementul de bază al zonei constituie o construcţie de trai umană unică în Moldova - başca sau bordeiul în pământ în care oamenii mai locuiesc şi astăzi sau le folosesc pentru scopuri casnice.
Perioada interbelică este impregnată adânc în satul Rogojenii Vechi prin păstrarea a primei şcoli de zemstvă (1894) care a avut primul telefon şi cinematograf, precum şi prin construcţia Complexului arhitectural a Gării Feroviare.
Istoria bogată locală, în care așezarea s-a dezvoltat, a lăsat o bogată colecţie de circa 10 obiective culturale, arheologice şi infrastructurale.
Traseul eco-turistic a fost inaugurat în cadrul proiectului ”Comunități implicate pentru un mediu mai curat” implementat de către Asociația Obștească Glia în cadrul celei de-a II-a ediții a Programului de Granturi Mici lansat de către Centrul Național de Mediu cu suportul financiar al Suediei.
”Localitatea noastră are un potențial turistic nu mai mic decât cel de la Orheiul Vechi, susține Ala Rotaru, coordonatoarea proiectului, întrucât este conservată și putem vedea obiectivele în starea lor naturală, exact așa cum au fost zeci de ani în urmă. Zona este practic neatinsă de factorul antropic, satul numărând 35 de locuitori, care păstrează intacte toate bunurile și obiceiurile tradiționale.”
Pozele din cadrul drumeției pot fi vizualizate aici.