Comitetul de Sub-bazin a râului Bîc
Drept izvor al râului Bâc se consideră locul apariției albiei bine pronunțate, uscată în partea de sud-vest a s. Temeleuți, r-nul Călărași. Râul Bâc se varsă în r. Nistru, la 225 km de la gura acestuia, la 1 km sud-vest de s. Gura Bâcului. Lungimea râului este de 155 km, suprafața bazinului hidrografic – 2040 km2. Altitudinea izvorului – 181 m, gura – 6,0 m, căderea totală –175 m, înclinarea medie -1,13‰, valorile maxime înregistrându-se la 6 km – 6,6‰. Albia este neramificată, cu lățimea 4,33 m, slab meandrată, iar pe sectorul dintre or. Strășeni şi or. Vatra este foarte meandrată, în aval de s. Mereni – canalizată, pe alocuri puțin pronunțată şi se pierde în lunca inundabilă, înmlaştinită. Lățimea râului este de 8-12 m, iar adâncimea de 0,1- 0,2 m, în unele grinduri ajungând până la 0,8 -1,0 m, viteza cursului 0,1- 0,2 m/sec. Malurile predominant sunt abrupte, cu înălțimea 0,2 - 2,5 m, iar de la confluența cu r. Ișnovăț până la s. Bulboaca – înălțimea atinge 7 m.
În spațiul hidrografic al râului Bâc sunt amplasate 17 localități întrunite în 15 unități teritorial-administrative (primării): Vălcineț, Temeleuți, Peticeni, Tuzara (Seliștea Nouă, Novaci), Bahmut, Pitușca, Vărzăreștii Noi, Sipoteni, Nișcani, Pârjolteni, Buda, Horodiște, Căbăiești, Sadova și Călărași cu o populație de 52787 locuitori și în 19529 gospodării.
Râul Bâc, afluent de dreapta a fluviului Nistru, cu lungimea de 155 km, este calificat ca fiind cel mai degradat râu din Republica Moldova, care începând cu mun. Chișinău, s-a transformat într-un canal de canalizare al apelor uzate, vărsându-le direct în fluviul Nistru. Pe parcursul anului 2012, CNM a evaluat situația din bazin, antrenând 63 de autorități publice locale, Inspecțiile Ecologice, Centrele de Sănătate Publică, Agenția „Apele Moldovei” şi alte instituții relevante. În urma acestei evaluări şi consultărilor publice aferente, a fost elaborat Raportul privind situația ecologică din bazinul râului Bâc, care include date cantitative referitor la principalele surse de poluare a râului şi factorii de degradare ai acestuia pentru toate localitățile din bazin.
În conformitate cu acest raport și investigațiile efectuate de către Centrul Național de Mediu, în toamna anului 2012, de determinare a calității apei râului Bâc prin metoda monitoring-ului biologic, s-a constatat că în amonte de municipiul Chișinău, apa este moderat poluată, pe parcursul municipiului Chișinău calitatea apei se modifică în puternic poluată, pentru ca începând cu strada Varnița (sectorul industrial al capitalei) treptat să dispară viața din râu, datorită poluării agresive la care este supus râul. Astfel, investigațiile au identificat absența vieții în aval de municipiul Chișinău, ceea ce demonstrează influența nefastă al activităților umane desfășurate în capitală asupra râului. Această apă moartă, pe bună dreptate, este utilizată pentru irigarea câmpurilor agricole în raionul Anenii Noi, care, de altfel, sunt vândute pe piețele din Chișinău, dar influențează şi calitatea apelor freatice din acest raion. Din păcate, însă, în Republica Moldova încă nu au fost efectuate studii care ar reflecta impactul unui râu poluat asupra vieții omului şi nivelului său de trai.