Începând cu anul 1994, pe data de 29 iunie celebrăm Ziua Internațională a Dunării, eveniment ce marchează semnarea, la Sofia, Bulgaria, a Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a acestui fluviu.

Deși Dunărea nu trece direct prin Republica Moldova, mai mult de o treime din suprafața țării noastre, mai exact 43,6%, face parte din districtul hidrografic Dunărea, Prut și Marea Neagră, al cărui rețea hidrografică include râurile, lacurile și bălțile, ce pot fi grupate în trei bazine hidrografice distincte: bazinul hidrografic al Prutului, bazinele râurilor mici și medii cu vărsarea în limanurile dunărene (Cahul, Ialpug, Catlabuh și Kitai-Kirghiș) și râurile din bazinele cu vărsarea în limanurile Mării Negre (Cogâlnic, Sărata, Hagider, Căplani, Alcalia). 

Anul acesta, pentru a spori nivelul de informare și conștientizare a importanței strategice a fluviului Dunărea pentru Republica Moldova, atât din punct de vedere ecologic, cât și din punct de vedere social-economic, Centrul Național de Mediu a organizat o vizită de studiu în rezervația naturală „Prutul de Jos”, la lacul Beleu, la care au participat circa 30 de studenți de la facultățile de Chimie și Geografie a Universității de Stat din Tiraspol cu sediul la Chișinău, precum și de la facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova. 

Lacul Beleu, parte componentă a Rezervației Științifice „Prutul de Jos” şi parte componentă a Rezervaţiei Biosferice Delta Dunării, este situat în cursul inferior al Prutului, între localitățile Slobozia Mare și Văleni și este un relict al limanelor Dunării apărut acum 5-6 mii de ani. 

”Nivelul apei din lacul Beleu depinde de nivelul apei din Dunăre și Prut, variind în funcție de nivelul viiturilor de primăvară și vară. În anul 2020, am avut un flux foarte mare de turiști, întrucât nivelul apei era ridicat - circa 4,5 m - lacul fiind plin de nuferi și păsări, printre care cele mai populare - pelicanii. În prezent, însă, din cauza secetei, lacul atinge maxim 0,5 m adâncime.”, ne-a relatat dl Iurie Plăcintă, ghid la Rezervația Științifică „Prutul de Jos”. 

Cu toate acestea, participanții au avut ocazia să exploreze flora și fauna lacului Beleu, împărtășindu-și impresiile pe rețelele sociale. 

”Am văzut cocostârci și pelicani, câteva specii de păsări migratoare, am aflat despre diversele specii de pești, precum crapul și șalăul. Deci să păstrăm biodiversitatea și curățenia în râurile Moldovei.”, a relatat Lilia Zestrea, reprezentantă a Centrului de Excelență în Construcții. 

”Am admirat bogăţia Rezervației ”Prutul de Jos”, dar cu mare tristeţe m-am convins că nu au rămas locuri în Moldova ce nu sunt afectate de impactul antropic direct. Poluarea ecosistemelor naturale cu deşeuri industriale, menajere, braconajul, pescuitul ilicit, deranjarea animalelor în perioada de reproducere cu transportul auto a devenit deja o tradiție pentru unii cetățeni. E imposibil de schimbat ceva prin amenzi, pedeapsă sau dosare penale, atât timp cât lipsesc cei șapte ani de acasă. Situaţia se agravează şi din cauza lipsei de cunoştinţe ecologice necesare, ineficienţei pârghiilor legislative şi economice, care ar stimula activităţile de protecţie a mediului.”, a menționat Viorica Trifăuțan, participantă la vizita de studiu. 

Vorbind despre impactul antropic, experții nu au putut trece cu vederea tronsonul căii ferate Cahul - Giurgiulești. 

”În anii 2007 - 2009, au fost cheltuiți peste o jumătate de miliard de lei pentru construcția acestei porțiuni de cale ferată care nu s-a dovedit a fi fezabilă nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere ecologic.”, susține Andrei Isac, președintele Consiliului Director al Centrului Național de Mediu și coordonatorul național al proiectului EU4Environment. ”Fiind reprezentant al societății civile, am atenționat atunci guvernarea că pe lângă faptul că această construcție va perturba ecosistemul de luncă, aflându-se foarte aproape de râul Prut, apele râului vor spăla terasamentul, iar construcția nu va putea fi finalizată. În consecință pe acest segment circulă doar trenurile marfare.” 

”Ideea acestui eveniment se leagă de scopul de a conștientiza importanța râurilor și râurilor mici care ne leagă pe noi, oameni din Republica Moldova, de Marea Neagră.”, menționează Elena Culighin, președinta Centrului Național de Mediu. ”În calitate de Tânăr Ambasador al Mării Negre, aș dori să subliniez legătura dintre ecosistemele noastre naturale naționale și Marea Neagră. Acest tur al rezervației naturale, observațiile pe care le-am făcut la lacul Beleu, ne-au demonstrat care este impactul asupra calității și cantității apei și, prin urmare, asupra biodiversității ecosistemelor. În calitate de tânăr ambasador, sunt absolut sigură că informațiile pe care le cunoaștem despre ecosistemele acvatice, fie ele lacuri, râuri sau mări este un aspect cheie pentru viitorul Mării Negre. Cu toate acestea, există multe probleme care necesită un efort comun din partea politicienilor, oamenilor de știință și comunităților locale. Această activitate a fost realizată în colaborare cu proiectul Black Sea CONNECT, finanțat de Programul Orizont 2020, misiunea lui fiind de a crește gradul de conștientizare cu privire la activitățile de științe marine și economie albastră, Agenda Strategică de Cercetare și Inovare a Mării Negre (SRIA). Scopul principal a fost să includem tinerii într-un dialog pentru a contribui la construirea unei generații care protejează mările și oceanele și pentru a crea oportunități de cooperare și colaborare ulterioară între Marea Neagră și celelalte bazine maritime.”, a remarcat Elena Culighin. 

Vizita de studiu a fost organizată în cadrul proiectului  „Mediu, adaptare la schimbările climatice și ecosisteme” implementat de către Centrul Național de Mediu și susținut financiar de Suedia, precum și în cadrul proiectului ”Consolidarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice în Rezervația Biosferei „Prutul de Jos”, implementat de Asociația EcoContact în parteneriat cu Centrul de Consultanță Ecologică (CCE) Cahul și finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA) cu fonduri ale Cooperării Austriece pentru Dezvoltare (ADC), în parteneriat cu Black Sea Young Ambassadors, proiectul Black Sea Connect, finanțat de Programul Uniunii Europene Orizont. 

Imagini de la vizita de studiu pot fi vizualizate aici.