Râul Ciuhur

Râul Ciuhur își ia cursul la contopirea câtorva izvoare nu prea mari, la al 3-lea km, spre nord- vest de s. Ocnița, r-nul Ocnița, şi se varsă în r. Prut, din partea malului stâng, la 558 km de gură, lângă or. Costești, r-nul Râșcani, în lacul de acumulare Costești – Stânca. Lungimea râului – 90 km, suprafața bazinului de recepție – 724 km2, căderea totală –175 m, înclinarea medie este de 19%, gradul de sinuozitate – 1,38%.

Afluenții principali: de dreapta – Valea Tătarului (cu lungimea de 11 km); de stânga – Valea Şofrâncoasă (lungimea 15 km), râulețul Ciuhureţ (lungimea 15 km).

Albia râului este slab meandrată, neramificată, cu niveluri reduse ale debitului lângă satele Pociumbeni şi Horodiște, râul dezgolește toltrele, are adâncimi de 0,2 – 0,4 m. Fundul este mâlos, în cursul inferior – pietros, iar în aval de or. Cupcini, acoperit cu vegetație, malurile sunt argilo- nisipoase şi argiloase, pe la praguri acoperit cu nisip sau piatră. Malurile, în mare parte, sunt foarte abrupte, cu înălțimea de 0,7–2,7 m, în unele locuri trec în versanți domoli.

Monitorizarea calității apei r. Ciuhur pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează în localitatea Horodiște. Conform rezultatelor monitorizării din anul 2015, conform principiului „one out, all out”, calitatea apei r. Ciuhur este foarte poluată (clasa a V-a) după următorii parametri: CCOCr și sulfați, fier total și cadmiu dizolvat, și se atribuie clasei a IV-a după concentrația indicatorilor: CBO5, duritate totală, ioni de magneziu, mineralizare, azot de nitrit.

LOCURI DE INTERES. În cursul inferior al Ciuhurului există o serie de monumente geologice modelate de acest râu: Defileul Văratic, Defileul Duruitoarea, Reciful Proscureni, precum și Rezervațiile Naturale Silvice Pociumbeni și Stânca.

IMPORTANȚĂ. Râul Ciuhur străbate o serie de localități (Ruseni, Cupcini, Stolniceni, Horodiște, Duruitoarea Nouă), pe care le asigură cu apă menajeră. Totodată, acest râu formează câteva lacuri de acumulare unde se practică piscicultura. Datorită faptului că Ciuhurul străbate regiuni spectaculoase și creează defileuri pitorești prin Toltrele Prutului, există șanse pentru valorificarea, în viitor, a unui traseu de drumeție care să atragă mai mulți turiști în acest areal.

Ciuhurul pe cursul său formează multe lacuri de albie unde se practică piscicultura. De aceea ihtiofauna acestui râu este puternic influențată de speciile de cultură (sânger, crap, novac, cosaș). Cele mai răspândite specii sunt: șalăul, boarța, carasul argintiu, murgoiul bălțat, porcușorul se întâlnește la adâncime.