Râul Răut

Râul Răut are o lungime de 286 km și este integral cuprins în teritoriul Republicii Moldova, ca fiind cel mai mare afluent al Nistrului și, totodată, cel mai mare râu care izvorăște și curge integral pe teritoriul Moldovei.. Râul își ia începutul de la izvorul din localitatea Rediu Mare, raionul Dondușeni, și se revarsă în Nistru lângă satul Ustia, raionul Dubăsari.

Bazinul râului Răut ocupă o parte considerabilă a Podișului Nistrului și a Podișului Moldovei Centrale. Are forma de pară, cu lungimea de cca 190 km, lățimea medie de 41 km, maximă – 65 km (în partea centrală). Cumpenele de apă bine exprimate trec pe vârful dealurilor cu altitudinea de 230-388 m. Suprafața bazinului este de câmpie, puternic dezmembrată de vâlcele și ravene dese, care deseori au forma de canion. Partea superioară a bazinului, în limitele Podișului Moldovei de Nord și ale Câmpiei Cuboltei, are altitudinea de 150-250 m. Cele mai mari altitudini sunt pe afluentul Cula, unde ating cote de 250-300 m. La temelia bazinului se află roci nisipoase, cretă, marnă din perioada cretacică, acoperite cu un strat de roci calcaroase și lutoase de origine tortoniană. Cuvertura tortoniană este prezentată de argile loessoidale și luturi.

Solurile sunt cernoziomice, iar pe sectoarele mai înalte – cenușii de pădure. În cea mai mare parte bazinul este valorificat sub terenuri arabile, cu excepția a 3,2 % din suprafață, acoperită de păduri de foioase, predominând stejar și carpen. Terenurile înmlăștinite, care se întâlnesc doar în luncile râurilor, ocupă cca 0,8 % din suprafața bazinului.

Rețeaua hidrografică este bine dezvoltată de o formă detritică, cu densitatea medie de 0,48 km/km⊃2;. În total în bazin există 935 de râuri cu lungimea de 3 720 km, cele mai multe cu o lungime de până la 10 km; 25 de râuri cu lungimea de 10-20 km, 6 râuri cu lungimea de 31-40 km, 3 râuri cu lungimea de 41-50 km, 5 râuri cu lungimea de 51-100 km.

Cei mai mari afluenți de pe cursul superior și cel mediu sunt râurile Copăceanca, Cubolta, Căinar, Camenca, Soloneț, Ciucul Mic, iar în cursul inferior (pe ultimii 80 km) râul primește apele a doi afluenți însemnați - Cula și Cogâlnic. Printre cursurile mai mici de apă de menționat râulețele Bolata (r. Soroca); Căinarca, Ramazani (r. Drochia, r. Florești); Teiul, Ciorna (r. Florești, r. Șoldănești); Răuțel, Flămînda (mun. Bălți); Culișoara (r. Ungheni, r. Sîngerei); Romazanca, Popornița (r. Rîșcani); Dobrușa (r. Șoldănești, r. Telenești); Valea Gogîlnicului, Filanda, Șegala, Cumparia (r. Rezina); Ciulucul mijlociu și Ciulucul Mare, Chiua (r. Telenești); Iligacea, Chișcari, Roșiori, Jidani (r. Sîngerei); Drighinici, Moța, Vatici, Ivanos, Voloca (r. Orhei); Zdoroca (r. Criuleni).

În bazinul hidrografic Răut lacuri naturale practic nu există, iar lacurile de acumulare ocupă doar 0,2% din suprafața totală a acestuia. Nemijlocit în albia r. Răut sunt construite două lacuri de acumulare-Florești, care funcționează și în prezent, și Căzănești, raionul Telenești, al cărui baraj este avariat.

Barajul lacului de acumulare Căzănești a fost construit pe la mijlocul sec. XX ca o hidrocentrală. Procesele de colmatare intensivă au dus la degradarea lacului. În prezent stavilele barajului nu funcționează și alături s-a săpat un canal de evacuare a apei din lac, prin care curge râul. În cursul superior, până la satul Putinești, raionul Florești și într-un șir de locuri din cursul inferior al râului, albia este complet acoperită cu vegetație de stuf și rogoz, în restul cursului vegetația se întâlnește doar la maluri.

În bazinul râului sunt construite 1236 bazine acvatice /iazuri dintre care 218 sunt, la moment, uscate; 31 de unități sunt private. Apa din acumulările de apă se folosește în special pentru irigare, în piscicultură, pentru diferite necesități tehnice, adăpatul animalelor și parțial pentru agrement. Apa r. Răut nu se recomandă pentru irigare din cauza mineralizării și durității înalte.

În localitățile situate în sub bazinul râului Răut sunt luate la evidență 832 izvoare, dintre care 66 sunt secate. În s. Gribova, raionul Drochia toate izvoarele sunt secate. În mare măsură izvoarele sunt amenajate cu apă de calitate bună. Apa se folosește pentru consum potabil, parțial irigare, adăpatul animalelor și alte necesități casnice.

La 1 km aval de s. Jeloboc, raionul Orhei, la talpa versantului stâng al văii, se află un izvor puternic de apă cu debitul de cca 45 l/s. Apa iese prin fisurile din calcarele sarmațiene, fiind captată și pompată prin țevi pentru alimentarea cu apă potabilă a populației or. Orhei și unor localități din preajma orașului. Surplusul de apă se deversează direct în râul Răut.

Localitățile dispun de 53305 fântâni de mină, dintre care 564 –sunt secate. În s. Lunga, raionul Florești 60 fântâni de mină sunt afectate cu gaz. Apa se utilizează în scopuri potabile, menajere, irigarea grădinilor din sectorul casnic, adăpatul animalelor domestice.

Pe r. Răut sunt situate or. Bălți, Florești și Orhei, cu o gamă variată de activități economice, care în consecință condiționează starea și calitatea apei râului.

Bazinul hidrografic Răut cuprinde un teritoriu de peste 702423 ha. În spațiul hidrografic al râului Răut sunt amplasate localități întrunite în 18 unități teritorial-administrative (primării), inclusiv: o primărie situată în raionul Ocnița (Lipnic); 21 primării- raionul Dondușeni; 28 primării-raionul Drochia; 29 primării-raionul Florești; 11 primării-raionul Râșcani; 6 primării-raionul Fălești; o primărie (Fundurii Vechi)-raionul Glodeni; o primărie (Măgurele)- raionul Ungheni; 16 primării-raionul Soroca; 6 primării-raionul Șoldănești; 12 primării-raionul Rezina; 26 primării-raionul Sângerei; 31 primării-raionul Telenești; 6 primării-raionul Călărași; 31 primării-raionul Orhei; 4 primării-raionul Criuleni, o primărie (Ustia)-raionul Dubăsari și mun. Bălți. În totalitate bazinul hidrografic Răut cuprinde 232 de primării a 412 localități, care au o populație de 746 921 locuitori și cuprinde 228900 de gospodării.

În localitățile menționate activează 1939 instituții sociale/publice, desfășoară activități economice circa 2220 gospodării țărănești și peste 20 mii agenți economici în agricultură, comerț și prestări servicii.